Astenica

M-a pocnit primavara fix in moalele capului. In prima faza mi-a aplicat o paranoia bine fixata si cu tendinte de agravare. Pe scurt, am senzatia ca toata lumea are ceva cu mine. Uneori imi trece si atunci ma intreb de ce e toata lumea asa amabila... ce vor de la mine, haaaaa? Cum spuneam paranoia! Pe langa aceasta manifestare mai exista cateva altele! Cum ar fi tendintele agresive. Adica vreau sa ii bat pe toti. Pentru ca, in mod evident, toti au ceva cu mine. Citeste mai sus pentru lamuriri (pe scurt: paranoia). Si daca toate aceste manifestari nu ar fi fost de ajuns, a mai aparut una care ma ingrijoreaza rau de tot: ceva in subconstientul meu vrea sa ma indragostesc. Dar nu oricum! Nu vrea doua iesiri la un suc si o partida buna de sex! Nuuuu! Vrea fluturasi in stomac, cap in nori, sms-uri cu multi :* la final si surprize simpatice. Motiv pentru care atentia imi este atrasa de orice potential looooooser (profilul masculin cel mai apreciat de spiritul de jertfa al masochistei din mine). Ptiu drace, nu-i a buna! Vreau sa vina vara mai repede! Sau sa vina printul ala afurisit pe calul lui alb si sa ma scape de balaurii de loseri. Dar la cum mi-e mie norocul, vorba unei colege, printul e in stare sa-mi lase vorba: "Spuneti-i lu' Diratzian ca am trecut pe aici!"